Soapte din vant

   Vantul suiera prin fereastra,iar eu imi beam cafeaua linistit....Era un vant din acela care vesteste un viitor apropiat,iar eu incercam sa il ascult si sa prind din zbor ceea ce el aduce tuturor....am prins decat melancolie si am fost cuprins de o stare de singuratate...Am stat un pic sa analizez sensul starii si am gasit in scurt timp si raspunsul.Trebuie sa contribui si eu la a face singuratatea sa dispara.Dar de unde sa incep?Simplu de nicaieri...trebuia doar sa privesc totul cu pozitivitate si deschiderea spre ce imi doream(sau mai precis pe cine).Si rezultatele nu au intarziat sa apara.Doar ca ma simteam ca la o vanatoare unde haitasii trag focuri de arma in aer pentru a gonii caprioarele spre vanator.Acum eram si haitas si vanator si riscam sa nu mai fiu atent la detalii si sa nu ma mai stapanesc si sa trag in multime ratand toate caprioarele.Asa ca am ales sa tratez vanatoarea asta ca un vanator intelept si sa astept momentul potrivit si avand in vedere si trofeul(sa fiu sigur ca am prins cel mai potrivit exemplar).
  Acum inca stau la panda asa k faceti liniste......